ISTORICUL ŞCOLII

Prima informatie privind învãtãmântul în localitatea Bazna dateazã din 14 februarie 1780 ( un proces - verbal al prezbiteriului evanghelic în care se aminteste despre dascãlul scolii ( Schulmeister ). În 1790 scoala dispunea de un local propriu. În arhiva scolii se pãstreazã un registru matricol din anul 1870 (în cl. I erau înscrisi 21 de elevi în trei clase de vârste diferite ).

În 1861 s-a construit actuala clãdire cu etaj extinsã in 1934 cu încã 2 sãli de clasã. În 1902 femeile au construit zidul scolii, din piatrã, pe care este inscriptionatã aceastã datã. În jur de 1820 s-a înfiintat la Bazna Scoala confesionalã în limba românã, care în 1865 avea local propriu. În 1941 – 1942, Scoala româneascã functiona cu douã posturi de învãtãtori în clãdirea nr. 3 a scolii.

Dupã 1948 cele douã scoli ( cu predare în limba românã si limba germanã ) s-au unit si au functionat ca scoalã elementarã de 7 clase, apoi de 8 clase pânã în 1980 cu limba de predare romana si germanã. Între 1981-1990, a functionat si treapta I – zi ( cl. I-X ) profil mecanic.

Între 1986-1990 a functionat treapta a II-a liceu seral, profil mecanic, afiliatã la Liceul St. L. Roth Medias. Între 1990-1995, scoala a functionat cu clase de predare în limba românã (I-VIII) si germanã (I-IV simultan). Dupã 1995 s-a desfiintat sectia cu predare în limba germanã.

Din anul 2005, scoala cuprinde si scolile si gradinitele din Boian si Velt.

Scoala functioneazã in anul scolar 2012-2013 cu un efectiv de 612 elevi, cu structurile: gradinita Bazna, scoala Velt (clasele I-IV) si scoala Boian (clasele I-VIII). La nivelul fiecãrei structuri, existã un coordonator al activitãtii curente. Scoala din Bazna functioneaza cu 5 clase nivel primar si 6 clase nivel gimnazial, gradinita Bazna avand 2 grupe. Scoala Boian functioneaza cu 5 clase invatamant primar si 4 clase gimnaziale, cu doua grupe de gradinita. In Velt, exista 4 clase invatamant primar si o gradinita cu o grupa.

Toate corpurile si clãdirile sunt autorizate sanitar. Personalul numara 48 angajati, care isi desfasoara activitatea in 8 cladiri din 3 sate.

Istoria Satului 

                Localitatea este mentionata pentru intaia data in 1270, an in care regele Stefan al III-lea daruieste nobilului Bozouch din satul Bazna, care se afla pe Valea Morii, dar mai spre vest, catre localitatea Boian. Localitatea Bazna a fost atestata documentar in 18 februarie 1302, printr-un act in care consiliul unei manastiri din Oradea adevereste cu un comite sas a donat localitatea denumita Bazna bisericii catolice din Alba Iulia.              

       Rudolf Rothens, in lucrarea Memorabilae Europae, aminteste de Bazna prin apele minerale care se gasesc in aceasta localitate in (1749), iar dr. Klaus, in studiul Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca, se refera la binefacerea apelor din Bazna.                            

          Localitatea este renunumita si dupa rasa de porci care poarta numele localitatii. S-a format in urma unor incrucisari nedirijate intre scroafe de rasa Mangalita si vieri de rasa Berk, incepand din anul 1872, in localitatea Bazna, din Transilvania, utilizandu-se si consangvinitatea. Produsii rezultati, avand insusiri productive superioare rasei Mangalita, au fost apreciati de crescatori, astfel ca populatia hibrida s-a raspandit in scurt timp in jurul oraselor Medias, Sighisoara, Sibiu si Fagaras, datorita precocitatii si prolificitatii superioare fata de rasa materna, locala.